Bloggroll

Pages

doua probleme de sistem in managementul fondurilor europene

Pentru mine motivele pot fi rezumate la două elemente de sistem: nu prea ştim ce înseamnă de fapt fondurile europene şi ineficienţa generală în managementul fondurilor publice.

care-i treaba cu legea sanatatii?

Habar nu am dacă legea aceasta este bună sau proastă!

Inventarul nostalgiilor preferate

Printre îndeletnicirile mele preferate este creşterea nostalgiilor. De obicei, am grijă de ele, le inventariez cu destul de multă stricteţe, le asortez între ele şi le pieptăn frumos, de fiecare dată când se mai transformă câte una.

Despre standarde şi alţi demoni

MCV este un instrument bun, dincolo de discuţiile despre indicatorii utilizaţi pentru măsurarea progreselor ori despre sursa datelor colectate.

Achiziţiilor publice cu dragoste

Aşa sunt ele, achiziţiile publice în România. Ce ai putea dori mai mult decât o relaţie mereu surprinzătoare, mereu dinamică?

31 August 2011

freedom is just another word for nothing left to lose

Mi s-a întâmplat adesea să mă umplu de „nu ştiu ce”-ul acela pe care ţi-l dă senzaţia plecării undeva şi trecerea unor graniţe. De cele mai multe ori, în ultimii ani, datorită jobului, erau graniţele dintre două sau mai multe ţări. .

Iar dacă stăteam puţin să mă scutur de firescul cu care poţi trece din noiembrie-ul

24 August 2011

Bucureştiul meu

Când o să fiu mare, vreau să mă fac un om cu multe oraşe cu lumini, cu suficient de multă lume cât să te poţi pierde şi cu sunet de jazz pe fundal.

Sursa: www.sxc.hu

În seria aceasta de oraşe cu lumini, primul care şi-a făcut loc a fost Bucureştiul. Din acest oraş cu lumini am plecat de multe ori către alte oraşe cu lumini şi fără a-i declara dragoste eternă

17 August 2011

colecţiile mele

Noroc cu tema de blog sincron de săptămâna aceasta – am voie la niţică neseriozitate. De fapt, pentru că tema a fost impusă tiranic tot de către mine, astăzi scriem despre colecţii. Eu oricum nu colecţionez decât cărţi şi pantofi, aşa că m-am jucat de-a potrivirea lor...Şi pentru că pe la perechea 76 de pantofi m-am plictisit, am ales din nou numărul magic de 5 perechi:


Mr. Red


Cred că o femeie nu poate înţelege filozofia

16 August 2011

alfabetul corupţiei (A)

Pentru că vacanţa mea trebuia să însemne (în primul rând?) şi desprinderea de lupta cu corupăciunea, am cam evitat să scriu despre acest subiect... Dar uite că mă hăituieşte subiectul şi nu, nu trece doar dacă închid televizorul.

Vineri am participat la un workshop pe tema „democraţie şi justiţie”, iar primul subiect deschis a fost, desigur, corupţia din România. Pentru că era vorba de un eveniment dedicat felului în care junii percep problemele stringente ale ţării şi modului în care ele pot fi rezolvate, am auzit de la colegii mei de generaţie opinii şi exemple din cele mai diverse privind corupţia.

10 August 2011

top 5 carti care m-au facut sa plang

Nu am mai scris de o săptămână pe blog. Am fost ocupată să recitesc sau să îmi reamintesc cărţile la care am plâns. Aşadar, după o săptămână plină de lecturi, topul cărţilor care m-au făcut să plâng arată aşa:
5. Hector Malot – Singur pe lume sau despre cruzime
Sursa: www.okazii.ro
Singur pe lume este prima carte la care am plâns. Îmi amintesc perfect coperta în culori spălăcite şi paginile îngălbenite, dar şi faptul că m-am zguduit de plâns încă de la primele pagini. Am făcut cunoştinţă cu micul Remi înainte de Oliver Twist, David Coperfield şi Tom Sawyer, aşa că nimic din ce a urmat nu a reuşit să îl egaleze. Am citit atunci pe nerăsuflate întâmplările prin care a trecut sărmanul băiat, m-au fascinat poveştile despre viaţa de circar nomad, îmi amintesc perfect scena în care unul dintre căţeluşi purta prin mulţime pălăria în care spectatorii puneau bănuţi pentru reprezentaţie şi ştiu că nici nu m-a enervat şi nici nu m-a bucurat happy end-ul.

3 August 2011

strada pe care trăiesc...

M-am mutat pe strada mea prin vara lui 2005, iar criteriile alegerii au fost extrem de simple: trebuia să fie în zona Pieţei Alba Iulia (căci nu puteam renunţa la tabietul ce implică o Leffe blondă draught la Traffic), trebuia să fie garsonieră (căci mă simţeam legată de glie dacă apartamentul nu era uşor de închiriat) şi trebuia ca zona & apartamentul să îmi permită să umblu liniştită prin casă fără îngrădirea unor perdele.

Dincolo de îndeplinirea acestor criterii, m-a încântat că strada mea avea pe partea stângă numai case. Multe, unele cochete, altele în faţa cărora se jucau table. Iar treaba cu tablele se pare că nu era o întâmplare, ci o tradiţie bine împământenită în cultura străzii şi care a dat naştere la multe alte veri cu table, dar şi legendei conform căreia aş fi fost vicecampioană pe Brăiliţa.


De atunci s-au schimbat multe la strada mea şi eu însămi am schimbat strada de două ori: pentru via Tullio Levi Civita şi mandarinul din curtea romană, dar şi