Mai e tare
puţin până la Oscaruri:
pe 24 februarie o să aflăm care este cel mai bun film al anului, iar unul dintre
favorite este Lincoln. M-au fascinat
dintotdeauna filmele politice, aşa că până la a afla dacă dl. Lincoln îşi ia (meritat,
zic eu) Oscarul, l-am provocat pe colegul de blog sincron la un exerciţiu de memorie: top 5 filme din zona asta care ne-au
rămas întipărite în minte.
Cu siguranţă unul dintre cele mai bune filme ale tuturor
timpurilor şi preferatul meu într-ale politicului. O fabuloasă satiră politică pentru
care se potriveşte perfect zicala cu nebunul care aruncă piatra şi înţelepţii
care vor să o recupereze de pe fundul lacului. Dincolo de umorul nebun şi de
tensiunea aproape înfricoşătoare a acelor timpuri (în plin război rece, filmul
se „joacă” cu războaie nucleare), povestea este absolut fabuloasă şi sintetizează
extrem de bine o epocă în care lumea lua în serios ameninţarea unui război: „Gentlemen,
you can't fight in here! This is the War Room.”.
Două poveşti înfricoşătoare despre corupţia din lumea
politică şi despre cum puterea ajunge să îi corupă şi pe cei decenţi. Ambele vorbesc
despre maeştri păpuşari şi despre reguli ale jocului pe care cei din interior trebuie
să le înveţe nu doar pentru a-şi asigura supravieţuirea politică, ci
supravieţuirea în sine. Şi deşi există multe alte filme care vorbesc despre
conspiraţii sau despre cadavrele peste care trebuie trecut pentru a ajunge
într-o poziţie de putere, cred că aceste două filme sunt adevărate bijuterii
pentru ce înseamnă o viziune realistică asupra politicului.
Un clasic al filmelor politice şi unul dintre primele (a
apărut în 1939) care aruncă o privire atentă asupra a ce înseamnă lupta dintre
bine şi rău în politică. Deşi pare cinic şi descumpănitor din multe privinţe,
filmul lui Capra este fascinant tocmai pentru că în acest context reuşeşte să
lase loc speranţei şi integrităţii morale. Dincolo de singurătatea
outsider-ului ajuns într-o lume pe care nu o înţelege şi care e în stare „să îl
mănânce de viu”, rămâne însă convingerea că: „I wouldn't give you two cents for
all your fancy rules if, behind them, they didn't have a little bit of plain,
ordinary, everyday kindness and a little looking out for the other fella, too.”.
4. In the Loop & Wag the Dog
Două veritabile „must-see” pentru ceea ce înseamnă
comunicarea politică şi gestionarea agendei publice. În ambele ameninţarea
îmaginată a unui război face ca „scăpările” din afacerile interne să fie mai
uşor de ascuns. În ambele satira la adresa politicului şi viziunea unui public
captiv în „zvon” te fac să te uiţi cu ceva mai multă atenţie la TV sau la
conflictele din spaţiul public. Sigur, un strop de conspiraţionism nu a stricat
nimănui vreodată, iar situaţiile hilare în care ajung oamenii din politic încă
mai dau speranţa că dacă am umple acea lume cu personaje un pic mai isteţe,
lucrurile ar fi mai bune.
Deşi nu este tocmai cel mai reuşit film care portretizează
un preşedinte american, filmul este interesant pentru că pune faţă în faţă două
lumi cu graniţe incerte: lobby-ul şi politica. Dar este mai mult decât o
poveste cu happy end despre lumi aflate în conflict de interese. Mi se pare
fabulos filmul pentru că este abia începutul a ceea ce Aaron Sorkin,
scenaristul, va transforma într-un fenomen: o poveste umanizată şi idealizată
despre politică şi politici, în care percepţiile contează şi ştirile pot fi
controlate, însă în care integritatea şi coerenţa personajelor nu se pierde
niciodată.
Şi pentru că tot aminteam de Aaron Sorkin, chiar dacă nu sunt filme, ci seriale, cred că din topurile filmelor despre/din politică ar trebui să fie puse la loc de cinste:
1. West Wing – produs de
Aaron Sorkin şi de departe cea mai fascinantă poveste din interiorul vieţii
politice. Dă dependenţă şi speranţe. Şi a dus la savuroasa replică din TheTelegraph: “Barack
Obama will win: It’s all in ‘The West Wing.’ ”
2. House of Cards –
probabil multă lume îşi aminteşte de versiunea britanică, însă şi recenta
versiune US este fabuloasă. Recunoaşte puterea media în a gestiona relaţiile
politice. Şi este plin de replici memorabile de tipul: „A great man once said,
everything is about sex. Except sex. Sex is about power.”
3. Boss – probabil cea mai cruntă viziune asupra politicii şi o nesecată sursă de similitudini
între politica de la nivel local de pe cele două maluri ale Atlanticului.
Boss-ul lor este baronul nostru.
1 comments :
Frumos, îmi aduc şi eu aminte cu plăcere de in the loop,
wag the dog şi Dr. Strangelove.
Post a Comment