...ţara mea ar arăta aşa:
Imn: The Killers, Human
Capitală: păcătoasă, dar iubită
Limbi oficiale: româna, franceza etc.
Grupuri etnice: amestecate, în proporţii de maxim 12% fiecare
Formă de guvernare: monarhie constituţională, aşa că eu aş fi preşedinte de...altceva.
Suprafaţă: 238.391 km², dar să rămână asta, da?
Populaţie: 24.904.551 locuitori
Dacă doriţi să cunoaşteţi mai multe:
 |
| Busuioc pentru toată lumea! |
Geografie: Eu am fost olimpică la istorie, aşa că îmi limitez imaginaţia la un relief caracterizat prin cinci elemente: varietate, proporţionalitate, complementaritate, dispunere simetrică şi factor antropic limitat ca influenţă. Fauna şi flora încurajează plimbările lungi de-a lungul ţării şi toate casele au minim un busuioc în ghiveci. Clima permite ţinutelor din Vogue pe tot timpul anului, dar şi purtarea unui sacou/ cardigan în orice seară simţi nevoia accesorizării cu un trandafir.
Demografie: Există prietenie între generaţii, iar împărţirea administrativ-teritorială lasă loc de aglomerări urbane cu multe lumini şi posibilitatea de a te rătăci voluntar în mulţime de fiecare dată când simţi nevoia. În zonele rurale se vorbeşte italiana şi spaniola, dar doar pentru că fondurile structurale atrase pe agricultură au permis parteneriatele foştilor căpşunari cu foştii patroni din alte provincii europene. Libertatea religioasă este educată prin distribuirea gratuită de fluturaşi cu ideile principale din Istoria credinţelor şi ideilor religioase în lăcaşele de cult, însă părerea predominantă este că paradisul şi măreţia cerurilor nu aşteaptă oamenii la 2 metri sub pământ, ci pe pământ.
Politică: Sistemul politic este construit pe premisa că niciun drept nu are de ce să existe dacă el nu se poate transforma şi în realitate, aşa că toată lumea care vrea să aibă de-a face cu politica ştie să răspundă la întrebarea: „Who is John Galt?”. Politicile publice sunt toate bazate pe date concrete şi nimeni nu se laudă că o lege a fost adoptată pentru binele public, ci pentru că este raţională şi va produce impact social, care se vede cu ochiul liber căci toată lumea ştie unde se duc banii din taxe şi impozite. Aşa că toţi sunt nebuni după lege, iar în funcţiile-cheie sunt vizionari, inovatori şi o groază de cosmocraţi (oameni care au cash şi/ sau competenţă via Karaoke Capitalism, desigur). Corupţia este ţinută în frâu graţie unei categorii sociale foarte respectate – pârâcioşii, iar în relaţiile externe, responsabilii de domeniu urmăresc cu religiozitate pagina de facebook a World Economic Forum, ca nu cumva să scape ultimele trenduri în materie de state emergente cu care ar trebui să fie prieteni.
 |
| Capitalişti, uniţi-vă! |
Economie: Laissez-faire pur, în care tot capitalistul se simte în largul lui, iar într-o lume a competiţiei perfecte, doar clientul este cel ce trebuie mulţumit. Aşa că supravieţuirea şi succesul companiilor depind de inteligenţa acestora în a-şi atrage şi păstra clienţii, iar companiile nu sunt demonizate când reuşesc să facă acest lucru. De asemenea, tot afaceristul care se respectă este cuplat cu unul sau mai mulţi studenţi cărora le dau bani să înveţe carte şi caiet, pentru ca studenţii la rândul lor să facă banii să circule. În materie de investiţii, toată lumea ştie că banii europeni sunt pentru vise româneşti, aşa că transportul, turismul, agricultura şi chiar şi industria sunt nişte superbe materializări ale alinierii economiei ţării la indicatorii de dezvoltare cei mai exigenţi.
Cultură şi obiceiuri: Artele, literatura, filozofia, sportul sunt toate expresia cea mai relevantă a unui stat în care se exprimă indivizii, aşa că nu se pot identifica nişte trenduri, ci manifestări ale unor interese comune pentru diferite forme de estetică. Din acest motiv, unul dintre cele mai apreciate feluri de mâncare din bucătăria tradiţională este ghiveciul, considerat un simbol al unităţii prin diversitate.
Desigur, ţara s-ar chema utopie, iar eu aş fi preşedintele partidului idealiştilor :)
