Bloggroll

Pages

doua probleme de sistem in managementul fondurilor europene

Pentru mine motivele pot fi rezumate la două elemente de sistem: nu prea ştim ce înseamnă de fapt fondurile europene şi ineficienţa generală în managementul fondurilor publice.

care-i treaba cu legea sanatatii?

Habar nu am dacă legea aceasta este bună sau proastă!

Inventarul nostalgiilor preferate

Printre îndeletnicirile mele preferate este creşterea nostalgiilor. De obicei, am grijă de ele, le inventariez cu destul de multă stricteţe, le asortez între ele şi le pieptăn frumos, de fiecare dată când se mai transformă câte una.

Despre standarde şi alţi demoni

MCV este un instrument bun, dincolo de discuţiile despre indicatorii utilizaţi pentru măsurarea progreselor ori despre sursa datelor colectate.

Achiziţiilor publice cu dragoste

Aşa sunt ele, achiziţiile publice în România. Ce ai putea dori mai mult decât o relaţie mereu surprinzătoare, mereu dinamică?

Showing posts with label plaisirs. Show all posts
Showing posts with label plaisirs. Show all posts

26 May 2013

Cum mi-am petrecut răceala de (primă)vară


Mulțumesc, Oana!
După câteva zile în care creierii mi-au fiert în suc propriu, iar sinusurile au avut o viață a lor care transformă antibioticele în nişte bomboane fără gust, am rezistat tentaţiei de a ieşi din casă pentru Noaptea Galeriilor (deşi, vai, cum îmi imaginam un mecanism de critică artistică format din tuşituri în faţa artiştilor/curatorilor care m-ar fi dezamăgit). Am stat cuminte acasă, dar am descoperit că:

Sursa: Paper & Salt
...dacă mâncarea oricum nu are gust, e savuros să o citeşti. Şi nu, nu mă refer la cărţi de bucate, ci la felurile de mâncare descrise de autori în romane, jurnale, scrisori. Aşa m-am îndrăgostit de Paper and Salt şi mi-am promis să organizez imediat ce-mi va reveni gustul o cină literară: D. H. Lawrence pentru aperitiv, Kafka la supă, Alexandre Dumas la felul doi şi, deşi nu îmi plac dulciurile, nu o să-l ratez pe Marchizul de Sade la desert

...britanicii chiar fac nişte seriale fabuloase, chiar şi când nu e vorba de politică :). Am descoperit Mistresses la recomandarea soră-mii. Bănuiesc că ar fi din cauză că îmi place etica aplicată. Orişicum, în ciuda aparenţelor, nu e deloc un Sex and the City britanic, ci o poveste despre alegeri, morală şi, mai ales, despre tabuuri. Nerecomandat persoanelor excesiv de exigente cu bunele moravuri.

...în SUA pare-se că a pornit o mişcare destul de interesantă de promovare a revenirii la etalonul-aur. De-a lungul timpului (şi mai ales în timpul crizei financiare) au mai fost voci care au militat pentru întoarcerea la acoperirea în aur în politica monetară, însă e interesant felul în care argumentele se conturează acum într-o campanie (Gold Standard 2013) ce pare să pornească dinspre zona neguvernamentală. De văzut ce se va întâmpla.

...a cam dispărut subiectul confiscării averilor ilicite de pe agenda publică. Din păcate, cred că o intenţie bună (şi, de altfel, o obligaţie asumată de România, cel puțin prin Convenţia ONU împotriva Corupţiei) este îngropată din nou din cauza comunicării defectuoase şi a amestecării merelor cu perele. În fine, măcar aşa am avut plăcerea să mă delectez cu o publicaţie WB&UNODC ce şedea în aşteptare din noiembrie - On the Take:Criminalizing Illicit Enrichment to Fight Corruption. De consumat alături de excelentul documentar realizat de cei de la PBS/ Frontline - The Untouchables, care investighează motivele pentru care nu există condamnări în justiție pentru cei care au contribuit prin fraudă la criza financiară:

Watch The Untouchables on PBS. See more from FRONTLINE.

...cât de fascinantă e nu doar viaţa, ci şi moartea unui personaj fabulos cum este Don Andrea Gallo. Preotul „care s-a descoperit om”, incomod în sânul Bisericii Catolice din atât de multe motive (a fumat marijuana în Primăria din Genova ca protest, a susţinut comunitatea LGBT şi nevoia unui Papă gay, a cântat Bella Ciao după slujbă), a avut un cortegiu format din umbrele colorate, steaguri multicolore şi „ciao bella ciao”. Alături de ultimele discursuri ale Papei Francisc despre nevoia de transparenţă în sistemul financiar şi de trecerea la acţiune cu chiar Banca Vaticanului, e un semn că ceva se schimbă în Biserica Catolică.


...a murit Georges Moustaki. Aşa că ziua mea se încheie, melancolic ca în noaptea de mai de acum vreo 15 ani, când, via Dilema (încă), Radu Cosaşu m-a făcut să cotrobăi muzical prin toată boema franceză:

Hapciu!

13 February 2012

plăceri hibernale

Nu-mă-uita
Am norocul de a lucra de acasă, aşa că zăpezile nu prea mă afectează. Cumva viaţa a devenit mai tihnită, aşa că mi-am dat timp în orele de cod portocaliu să fac lucruri minunate. Pe lângă uimirea în faţa ninsorii de afară, mai sunt câteva plăceri care devin cu adevărat remarcabile doar pe timp de iarnă:

1. Provizii pentru o săptămână – desigur, cu soră-mea şi prietena noastră. Cu tot viscolul de afară, nimic nu se compară cu împinsul unui coş plin de cumpărături în parcarea unui hipermarket, urmat de un drum lung şi cald cu maşina, cu Tatulici la Realitatea FM empatizând cu sinistraţii revoltaţi pe autorităţi. Plăcerea normalităţii în slow motion.

2. Vizită la Muzeul Antipa – duminică seară, când este aproape gol. Într-un Bucureşti plin de nămeţi, ce plăcere poate fi mai jules-verniană decât să călătoreşti prin atâtea continente şi lumi? Când am ieşit înapoi în ninsoare, m-am simţit plină de încântarea tuturor exploratorilor care au găsit o lume nouă. Plăcerea unei poveşti cât istoria omenirii.

3. Joacă în zăpadă – mai ales seara, cu un căţeluş suficient de energic. Nimic nu se compară cu veselia lui House în zăpadă, cu alergatul prin troiene sau cu oboseala plăcută din picioare de după. Aaa, mai trebuie adăugat contrastul savuros între fulgii de pe faţă şi căldura din mănuşi. Plăcerea fantastică de a intra în casă la căldură.

4. Mămăligă cu brânză de burduf – ei, şi cu o ciorbă bună de legume, smântână şi ardei iute murat. Când găteşti, geamurile se aburesc atât de frumos, aromele se amestecă şi ai impresia că bucătăria a devenit un univers suspendat undeva într-o bulă caldă deasupra zăpezilor. Ajută să stai la etajul 8. Plăcerea laptelui încălzit dimineaţa de după cu mămăliga rămasă-

5. O Birra Moretti – pe seară, după plăcerile 3 şi 4. Merge în timp ce citeşti La Repubblica şi priveşti imagini cu Roma înzăpezită. Aşa că îţi poţi imagina căsuţele din Trastevere cu zăpadă la geamuri, probabil şi mai frumoase decât de obicei. Plăcerea unei lumi care nu a văzut încă prea multe.

12 September 2011

festivalul Enescu – episodul 2. dimineţile unor fete cuminţi


După prima seară de festival, biletele vânate cu viteză pe eventim indicau un matineu cu Bläserensemble Sabine Meyer. Aşa că sâmbătă de dimineaţă, după o seară terminată pe la 3 cu o pâine abia scoasă din cuptorul fabricii din capătul străzii, mi-am luat fetele şi ne-am alergat toculeţele obosite către intrarea către Sala Auditorium a MNAR.

Sursa: www.mnar.arts.ro